Colega noastră, profesoara Otilia Lazăr, a plecat din această lume, în urma unei grele suferinţe, în dimineaţa zilei de 17 aprilie 2018. S-a născut la 1 ianuarie 1973, la Strugari (BC), unde va fi celebrată şi slujba de înmormântare şi înhumarea, sâmbătă, 21 aprilie 2018, la ora 12.00. A fost profesoară de educaţie fizică la Colegiul Naţional Catolic “Sfântul Iosif” din anul 2000.
A trecut la Domnul aşa cum a trăit: fără zgomot, fără emfază… Lăsându-ne cufundaţi în tăcere.
Pentru generaţii întregi de elevi a fost “doamna profesoară”, sau “profa de sport”, sau “diriga”, iar pentru colegi şi mulţi alţii – Otilia. Sau familiar, Oti.
Pentru toţi, însă – o prezenţă senină şi disponibilă. Căci lucruri (aparent) mărunte care se ivesc zi de zi într-o şcoală şi care trebuie rezolvate (chiar dacă sunt mărunte!), Oti le rezolva pe nesimţite. Fără ca noi să ne dăm seama de aceasta. Constatând doar că treaba e făcută.
Despre performanţe şi competiţii prin care a adus prestigiu şcolii nu vorbim acum – acestea au fost răsunătoare. Iar Otilia le-a primit cu firesc şi simplitate. Cu sentimentul apartenenţei la instituţia căreia i s-a dăruit trup şi suflet.
Acum un anotimp căutam împreună flori pentru coroana unui alt coleg care se întorsese în Casa Tatălui. Am alergat prin tot oraşul până să găsim ceva potrivit, pentru că în ochii Otiliei nimic nu era destul de frumos pentru părintele Serafim. Ne place să credem că Dumnezeu i-a îngăduit părintelui să o întâmpine la porţile împărăţiei, dacă nu cu flori – căci acolo sus fiecare suflet e o floare aleasă – cu un cor de îngeri cântând Cristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!
Veghind în jurul trupului neînsufleţit, îi mulţumim Domnului pentru aceşti douăzeci de ani pe care Otilia i-a trăit în mijlocul nostru făcând bine şi îl rugăm
Dumnezeu să o odihnească în pacea sa!
Sr. Ioana, SCB
articol preluat din http://www.ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=201804095